Traind in natura, omul a incercat inca din antichitate cele mai bune modalitati de a-si asigura existenta prin munca, incercand sa imite natura si adaptandu-se mediului inconjurator. Observand ca animalele, pasarile, insectele si plantele s-au mentinut in lupta lor pentru supravietuire si datorita culorilor lor, omul a gasit cele mai bune mijloace sa isi coloreze fata si trupul. In teama lor pentru necunoscut, oamenii au folosit toate tipurile de vopsea pentru a-si |
colora corpul pentru a alunga fortele raului, can viata ii era in pericol sau pentru a se impune in fata inamicilor.
Sub diferite forme, parfumurile sunt la fel de vechi ca si omenirea si au fost folosite prima data la ceremoniile de inmormantare, pentru a conserva trupurile in cripte, in acest scop folosind rasini, balsamuri sau substante odorizante care aveau si proprietati antiseptice. Mai tarziu, substantele odorizante au fost folosite doare in ceremoniile religioase.
Cu mult timp in urma, barbati si femei cunosteau puterea culorilor de a atrage sexul opus si le-au folosit in combinatii rafinate. Cunoasterea substantelor potrivite in acest scop si retetele care dictau amestecul lor, sunt cateva dintre cele mai vechi desoperiri ale oamenilor.
In aproape fiecare casa din era glaciara, sapaturile arheologice au gasit produse cosmetice artizanale. Manuel Dichelette adovedit in cercetarile lui ca omul in anticitate a folosit nu mai putin de 17 culori diferite (alb, negru si culori variind intre galben deschis si portocaliu aprins si rosu). In fiecare zi oamenii de stiinta gasesc dovezi ca nu exista nici o parte a cosmeticii dare sa nu fi fost descoperita in antichitate.
Deoarece se imbaiau foarte des, egiptenii antici au invatat cum sa prepare sapunul. Dupa baie aveau obiceiul sa isi inmoaie trupurile in uleiuri si dupa aceea curatau pielea cu o perie metalica. Cei saraci foloseau ulei de masline sau de ricin in timp ce bogatii foloseau ulei de migdale, de palmier sau ulei de mastic. Datorita faptului ca aceste uleiuri erau amestecate cu diferite plante si pulberi, miroseau foarte urat asa ca oamenii au inceput sa poarte saculeti cu rasini parfumate, seminte uscate, iar insertarele unde isi pastrau hainele imprastiau pulberi parumate. Aceste obiceiuri erau practicate atat de barbati cat si de femei.
Femeile egiptene isi acopereau trupurile dupa baie cu cosmetice speciale si apoi treceau la machiajul fetei, un machiaj dificil si meticulous cu mixturi complicate. Cleopatra folosea namolul din Nil pentru a-si increti parul negru. De asemenea folosea o masca cosmetica din namol si urina, iar pentru a scapa de mirosul neplacut folosea piatra ponce si penseta. Pentru a-si face umerii sa straluceasca folosea praf de scoica pisata si alabastru. A fost prima femeie care a scris un manual de frumusete.
Grecoaicele au fost primele femei care incercau sa lumineze tenul utilizand carbonat de plumb, substanta ce duce de regula la moartea utilizatorilor sai. Grecii erau obsesivi in uzul parfumurilor. Atenienii bogati isi parfumau vinul cu violete si trandafiri, iar dup ace mancau foloseau parfumuri sub pretextul ca mirosul alunga betia…
Este bine de stiut ca in dorinta lor de a se face placuti, oamenii s-au preocupat de igiena personala si si-au ingrijit trupurile fara uzul vopselelor si a tatuajelor.
Unii isi picteaza corpul, altii isi inmoaie parul in petrol, altii isi trec un ghimpe prin nas si toti cred ca facand asta ii face frumosi !
<- Inapoi |